fbpx
                

monitorizand si tratand

boli cronice majore la nivel global

monitorizand si tratand

boli cronice majore la nivel global

Informatii despre sanatate

Cardiovascular - Respirator - Febra

A fost rezumata aici o lista cu diferite intrebari frecvente. Daca aveti intrebari suplimentare, va rugam sa nu ezitati sa ne contactati.

Boala Cardiovasculara

Boala cardiovasculara (BCV) cuprinde o clasa de afectiuni ale inimii sau vaselor de sange. Afectiunile cardiovasculare includ bolile arteriale coronariene (BAC, sau cardiopatia ischemica), cum ar fi angina si infarctul miocardic (cunoscut in mod obisnuit ca atac de cord). Alte afectiuni cardiovasculare includ accidentul vascular cerebral (AVC), insuficienta cardiaca, boli cardice hipertensive, boli cardiace reumatice, cardiomiopatie, aritmia cardiaca, boli cardiace congenitale, bolile valvelor cardiace (Valvulopatii), cardite, anevrisme aortice si multe altele.
Ce este hipertensiunea?
Tensiunea arteriala (TA) reprezinta presiunea exercitata de coloana de sange asupra peretelui arterial in timpul contractiei (presiunea sistolica) si a relaxarii a inimii intre doua contractii (presiune diastolica). Se masoara in milimetri coloana de mercur (mmHg). Tensiunea arteriala ridicata (sau hipertensiunea arteriala) este definita la un adult ca o presiune arteriala mai mare sau egala cu o presiune sistolica de 140 mmHg sau o presiune diastolica mai mare sau egala cu 90 mmHg.

Tensiunea arteriala crescuta creste direct riscul de boala coronariana (care conduce la infarct miocardic) si accident vascular cerebral, mai ales atunci cand este asociata cu alti factori de risc.

Tensiunea arteriala crescuta poate aparea la copii sau adulti, dar este mai frecventa la persoanele de peste 35 de ani. Este deosebit de raspandita in cazul pacientilor afro-americani, varstnici, persoanelor obeze, alcoolicilor si femeilor care utilizeaza pilule contraceptive. Este cunoscuta agregarea familiala a persoanelor cu Hipertensiune arteriala, dar multi oameni cu un istoric familial puternic de HTA nu dezvolta niciodata aceasta afectiune. Persoanele cu diabet zaharat, guta sau afectiuni renale sunt mai susceptibile de a avea hipertensiune arteriala.

Care sunt simptomele Hipertensiunii arteriale?
Hipertensiunea arteriala este uneori numita ucigasul tacut, deoarece de obicei nu are semne sau simptome de avertizare. Multi oameni nu stiu ca au hipertensiune arteriala. De aceea este important sa verificati in mod regulat tensiunea arteriala.

Ce cauzează hipertensiunea arterială?
In timp ce cauza majoritatii tensiunii arteriale la majoritatea oamenilor ramane neclara, o varietate de conditii - cum ar fi sedentarismul, alimentatia precara, obezitata, varsta inaintata si ereditatea - pot favoriza aparitia hipertensiunii arteriale.

Ce este tensiunea arterială sistolică și diastolică?
Valorile presiunii arteriale se masoara in milimetri coloana de mercur (mmHg) si se exprima sub forma valorii presiunii sistolice, ca presiune exercitata de coloana de sange asupra peretilor arteriali in timpul contractiei inimii, si a valorii presiunii diastolice, ca presiune exercitata de coloana de sange in momentul relaxarii inimii intre doua contractii. De exemplu o masurare a presiunii arteriale se exprima ca 120/80 mmHg ceea ce se traduce printr-o presiune sistolica de 120 mmHg si o presiune diastolica de 80 mmHg.

Ce este o tensiune arterială normală?
Al 7-lea raport al Comitetului National (American) de Prevenire, Depistare, Evaluare si Tratament (JNC VII) al bolilor cardiovasculare a clasificat masuratorile tensiunii arteriale in mai multe categorii:
  • "Normal" Presiunea arteriala sistolica mai mica de 120 si presiunea diastolica mai mica de 80 mmHg
  • "Prehipertensiunea" Presiunea arteriala sistolică intre 120-139 si presiunea diastolică intre 80-89 mmHg
  • "Hipertensiune arterială stadiul 1" Presiunea arterială sistolică intre 140-159 si presiunea arteriala diastolică intre 90-99 mmHg sau mai mare
  • "Hipertensiune arteriala stadiul 2" Presiunea arterială sistolică de 160mmHg sau mai mare sau o Presiune arteriala diastolică de 100mmHg sau mai mare
Ce probleme de sănătate sunt asociate cu hipertensiunea arterială?
Hipertensiunea arteriala poate determina mai multe complicatii, inclusiv:
  • Ateroscleroza: o boala a arterelor cauzata de acumularea de placa de aterom sau de material gras pe peretii interiori ai vaselor de sange. Hipertensiunea contribuie la aceasta crestere prin adaugarea de stres si presiune suplimentara asupra peretilor arterelor.
  • Boala Cardiaca: insuficienta cardiaca (inima nu poate pompa suficient sange), boala cardiacă ischemica (tesutul inimii nu are suficient sange) si cardiomiopatia hipertrofica hipertensiva (inima marita) sunt asociate cu hipertensiunea arteriala.
  • Afectare Renala: Hipertensiunea arteriala poate deteriora vasele sanguine si functia de filtrare la nivelul rinichilor, astfel incat rinichii nu mai pot excreta in mod corespunzator deseurile.
  • Accident vascular cerebral: Hipertensiunea poate duce la accident vascular cerebral, fie prin contributia la procesul de ateroscleroza (care poate duce la blocaje si / sau cheaguri), fie prin slabirea peretelui vasului de sange si provocarea ruperii acestuia.
  • Afectare oftalmologica: Hipertensiunea poate deteriora capilarele de la nivelul retinei (retinopatii).
Cum aflu daca am hipertensiune?
In mod frecvent hipertensiunea nu are nici un simptom evident care sa atraga atentia. Din acest motiv, hipertensiunea este de obicei diagnosticata de un medic in cadrul unui examen clinic de rutina. Este foarte important sa stii daca ai rude care sufera de hipertensiune sau afectiuni si factori ce favorizeaza hipertensiunea.

Doar in cazul in care valorile presiunii arteriale sunt foarte mari poti acuza dureri puternice de cap, durere in piept sau simptome de insuficienta cardiaca (dispnee- dificultati de respiratie si oboseala la efort). Daca observi astfel de simptome solicita imediat consultul medicului specialist.

Valorile recomandate pentru presiunea arteriala:

Blood Pressure Category Systolic (mmHG)   Diastolic (mmHG)
Normal less than 120 and less than 80
Pre-Hypertension 120-139 or 80-89
Stage 1 Hypertension 140-159 or 90-99
Stage 2 Hypertension 160 or higher or 100 or higher

Cum apare hipertensiunea arteriala?
Inima ta pompeaza sange prin arterele din corpul tau. Arterele mari se ramifica apoi in artere mai mici si arteriole. Acestea se ramifica la randul lor in vase mai mici numite capilare la nivelul carora se realizeaza aprovizionarea cu oxigen si nutrienti a tuturor organelor din corp. Sangele se reintoarce apoi la inima prin intermediul venelor.

Anumite impulsuri nervoase determina dilatarea arterelor (marirea diametrului) sau contractia lor (micsorarea diametrului). Atunci cand vasele sunt dilatate sangele curge cu usurinta prin lumenul vasului iar atunci cand lumenul vaselor este micsorat sangele curge cu dificultate prin vasele de sange iar presiunea sangelui asupra peretelui vascular creste putand determina hipertensiunea. Cand se instaleaza hipertensiunea inima este suprasolicitata si vasele de sange pot suferi deteriorari.

Aceste modificari la nivelul vaselor de sange ce deservesc rinichii sau creierul pot provoca afectarea acestor organe. Inima, creierul si rinichii pot face fata presiunii arteriale crescute o perioada lunga de timp. De aceea poti trai ani intregi fara simptome sau semne evidente de boala. Asta nu inseamna ca Hipertensiunea nu va avea consecinte. Hipertensiunea este un factor de risc major pentru accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic, insuficienta cardiaca si insuficienta renala.

Ce efecte are hipertensiunea asupra organismului?
Hipertensiunea suprasolicita atat inima cat si arterele. Inima ta va incepe sa pompeze cu mai multa forta iar arterele care transporta sangele de la inima la organe vor fi supuse unei presiuni suplimentare. Daca presiunea arteriala crescuta se mentine o perioada mai lunga de timp, inima si arterele tale vor incepe sa nu mai functioneze asa cum trebuie. Este posibil ca si alte organe sa fie afectate in timp. Odata cu instalarea hipertensiunii creste riscul de accident vascular cerebral, insuficienta cardiaca congestiva, insuficienta renala si infarct miocardic.

Atunci cand hipertensiunea este asociata cu obezitatea, diabetul, nivelul crescut de colesterol , fumatul sau consumul excesiv de alcool, riscul de infarct sau accident vascular cerebral creste de cateva ori.

Informatii referitoare la hipotensiune?
Intre anumite limite, cu cat mai scazuta este presiunea sangelui, cu atat mai bine. La majoritatea oamenilor presiunea scazuta nu este un motiv de ingrijorare atata timp cat nu determina simptome precum stari de confuzie sau lesin. In anumite afectiuni este posibil ca presiunea arteriala sa fie prea scazuta. Exemplele includ:
  • Anumite afectiuni nervoase si/sau endocrine
  • Repaus prelungit la pat
  • Hipovolemie (scadere a volumului sanguin) determinata de hemoragie sau deshidratare
Presiunea arteriala (TA) sub 120/80 mmHg este considerata in general ideala. Valori mai mari decat acest nivel pot creste riscul de afectiuni cardiovasculare. Daca ai TA neobisnuit de mare sau scazuta solicita consultul medical specializat.

Ce poti face pentru a reduce riscul?
Sunt anumite masuri care te pot ajuta sa mentii tensiunea arteriala in limite normale:
  • Monitorizeaza regulat tensiunea arteriala.
  • Mananca sanatos si echilibrat
  • Mentine o greutate corporala normala
  • Fii activ. Fa miscare sau exercitii fizice.
  • Limiteaza consumul de alcool
  • Renunta la fumat
  • Previne sau trateaza diabetul
Este hipotensiunea un motiv de ingrijorare?
Spre deosebire de hipertensiune, hipotensiunea nu este un motiv imediat de ingrijorare atat timp cat nu apar simptome suplimentare. Diagnosticul hipotensiunii este dependent in mare masura de prezenta simptomelor caracteristice. In caz contrar medicii vor considera in general starea de hipotensiune ca fiind o stare normala. Acest aspect este determinat de faptul ca multi oameni pot avea valori mici ale presiunii sanguine in comparatie cu altii si totusi sa fie sanatosi.

Totusi, in cazul in care o persoana care prezinta in mod normal valori crescute ale presiunii sanguine experimenteaza o scadere brusca a acesteia, chiar si in lipsa unor simptome caracteristice, va fi plasata de catre medic sub observatie si monitorizare. Este posibil ca in caest caz sa se recomande nici un tratament medicamentos. Este in general acceptat ca valori ale presiunii sanguine sub 90/60 mmHg pot caracteriza un nivel scazut al presiunii sanguine dar care nu are o valoare clinica atata timp cat nu este insotit de alte simptome. Presiunea scazuta devine un motiv de ingrijorare doar in momentul in care apar simptome caracteristice. Un grafic al valorilor scazute de presiune sanguina va arata simptomele asociate cu hipotensiunea.

Care sunt cauzele generale de hipotensiune?
Cauzele ce determina hipotensiunea sunt variate. Tratamente medicamentoase utilizate in chirurgie precum anestezicele sunt cunoscute ca determinand scaderea presiunii sanguine. Acelasi efect il are pierderea de sange in timpul interventiilor chirurgicale sau in urgenta. Anumite medicamente antihipertensive pot avea ca efect secundar scaderea presiunii sanguine sub valorile normale - in special diureticele. Utilizarea abuziva a acestor medicamente poate determina o scadere brusca a valorilor presiunii sanguine la un nivel periculos de scazut.

Tratamentul valorilor crescute ale presiunii sistolice poate determina o scadere brusca a presiunii diastolice, mai ales la pacientii varstnici - in cazuri de scadere sub nivele critice pot determina decesul pacientilor. Alte situatii sau afectiuni care pot determina o scadere brusca a presiunii sanguine sunt diabetul, pierderea cunostintei sau deshidratarea. In mod specific, unele femei pot prezenta hipotensiune in zilele calduroase sau atunci cand tin dieta.

Cat de importanata este monitorizarea Tensiunii arteriale acasa?
In anii anteriori majoritatea pacientilor se bazau pe determinarea presiunii arteriale in cabinetul medical. Asta inseamna ca pacientii trebuiau sa faca vizite regulate la spital, clinica sau cabinet medical pentru determinarea presiunii arteriale. In ziua de azi, datorita avansului tehnologic, fiecare individ poate sa-si achizitioneze propriul tensiometru pentru utilizare acasa.

Aceasta evolutie este recunoscuta si de catre medici ca o evolutie pozitiva in gestionarea hipertensiunii. Monitorizarea presiunii arteriale acasa s-a dovedit un aspect important in gestionarea cu eficienta crescuta de catre medici a pacientlor cu hipertensiune. Monitorizarea acasa a tensiunii arteriale rezolva si gestionarea pacientilor care prezinta sindromul de halat alb sau hipertensiunea izolata de cabinet. Acest sindrom presupune detectia de valori ale tensiunii crescute din cauza anxietatii sau stress-ului determinat de vizita la medic fata de valorile tensiunii arteriale masurate acasa, in conditii de relaxare. Un alt avantaj al monitorizarii acasa este si cel de depistare usoara a hipertensiunii matinale care apare mult prea devreme in cursul zilei pentru a putea fi detectata de un medic. Acest aspect va necesita insa un echipament special.

Tensiometru de brat sau de incheietura?
Ambele tipuri de tensiometre determina rezultate de incredere si precise. Tensiometrele de brat sunt utilizate mai frecvent pentru monitorizarea acasa in timp ce tensiometrele de incheietura sunt mai compacte si mai practice pentru transport si calatorie.

SpO2 & Heart rate

The World Health Organization (WHO) and the International Association of Cardiologists emphasize that regular measurement of heart rate is especially recommended for adults over 50 years as a preventive action to aid in early detection of cardiovascular disease or aggravation of the existing disease. A home-use pulse oximeter can serve as valid instruments for the assessment of heart rate in healthy adults.
Which conditions affect the Oxygen Saturation?
Blood disorders, circulatory problems, and lung issues may negatively affect your blood oxygen saturation level, as they may prevent you from adequately absorbing or transporting oxygen. Examples of conditions that can affect your O2 saturation level include:
  • Chronic obstructive pulmonary disease (COPD), including emphysema and chronic bronchitis
  • Asthma
  • Collapsed lung (pneumothorax)
  • Anemia
  • Heart disease (In relate to BPM, ex: PARR function)
  • Pulmonary embolism
  • Congenital heart defects
How to measure Blood Oxygen?
The most common method of measuring oxygen saturation is pulse oximetry. It is an easy, painless, non-invasive method wherein a probe is placed on the fingertip or earlobe to measure the oxygen saturation indirectly.
Why measure SpO2?
Measurement of oxygen saturation is particularly important for patients with health conditions that can reduce the level of oxygen in the blood. These conditions include chronic obstructive pulmonary disease (COPD), asthma, pneumonia, lung cancer, anemia, heart failure, heart attack, and other cardiopulmonary disorders. For adults, the normal range of SpO2 is 95 – 100%. A value lower than 90% is considered low oxygen saturation, which requires external oxygen supplementation.
What happens when oxygen saturation is low?
The most common symptoms of hypoxemia include headache, rapid heart rate, coughing, shortness of breath, wheezing, confusion, and blueness of the skin and mucus membranes (cyanosis). A drop in oxygen saturation below the critical level should be treated with oxygen supplementation. Depending on the severity of the condition, a physician can prescribe supplemental oxygen, which has the most direct effect on the oxygen saturation level. Under clinical use, technical mishaps such as circuit disconnection, airway dislodgement or obstruction, or inadequate oxygen administration were identified sooner and providers could respond before adverse events occurred.
How to improve blood oxygen levels?
Eating a healthy and balanced diet can also help improve blood oxygen saturation. Since iron deficiency is one of the major causes of low oxygen saturation, eating foods that are rich in iron, such as meat, fish, kidney beans, lentils, and cashew nuts, can be helpful.

Afectiunile Respiratorii

Bolile respiratorii ca termen medical cuprind conditiile patologice care afecteaza organele si tesuturile care realizeaza schimbul de gaze (intre organism si mediul inconjurator) la organismele superioare si includ afectiunile tractului respirator superior, trahee, bronsii, bronsiole, alveole pulmonare, pleura si cavitatea pleurala precum si afectiuni ale nervilor si muschilor implicati in respiratie. Severitatea Bolilor respiratorii variaza de la usoară si auto-limitanta, cum ar fi raceala comuna, pana la afectiuni care pun în pericol viata, cum ar fi pneumonia bacteriana, embolismul pulmonar, astmul acut si cancerul pulmonar.
Ce se intampla in timpul respiratiei?
Inspiram si expiram de aproximativ 20.000 ori pe zi. Atunci cand inspiram, pieptul se ridica, diafragma coboara, creandu-se o presiune negativa in cutia toracica. Aceasta presiune negativa determina patrunderea aerului prin caile respiratorii superioare si inferioare. Atunci cand expiram, pieptul si diafragma revin la pozitia initiala si aerul este expulzat din plamani prin intermediul cailor respiratorii. Respiratia este ajustata in mod precis in functie de metabolism - de exemplu, repaus sau activitate- de catre centrul respirator de la nivelul creierului.

Ce este emfizemul pulmonar?
Emfizemul pulmonar, distensia patologica permanenta a alveolelor pulmonare, se caracterizeaza prin distensia tesutului pulmonar datorita dilatarii pana la distrugerea alveolelor pulmonare. Toate formele de emfizem se caracterizeaza prin dispnee si scaderea capacitatii de efort.

Ce este astmul?
Astmul este o afectiune repiratorie caracterizata prin dificultati de respiratie (dispnee), senzatia spasmodica de lipsa de aer si respiratie suieratoare. Ca si în cazul bronsitei cronice, caile respiratorii sunt inflamate și obstrucționate cu mucus . Caile respiratorii raspund la anumiti factori declansatori (triggeri) prin spasme musculare. In mod frecvent factorii declansatori sunt alergenii, cum ar fi polenul sau praful de casă, dar și stresul și poluarea mediului.

Ce este Bronsita?
In cazul bronsitei, mucoasa bronsica este inflamata. Daca aceasta inflamatie persista o perioada mai indelungata afectiunea devine bronsita cronica. Tusea constanta, dificultatile de respiratie (dispnee), mucusul in exces si sputa sunt simptome caracteristice ale bronsitei cronice.

Cum se ajunge la afectiuni respiratorii?
Reducerea severitatii afectiunilor respiratorii poate fi obtinuta adesea prin eliminarea cauzelor reactiilor alergice, precum evitarea contactului cu polenul sau praful de casa. In cazul fumatorilor este de asemenea recomandata renuntarea la fumat.

Febra

Febra este unul din mecanismele de aparare ale organismului. Cand bacteriile sau virusii intra in corpul tau si il fac sa functioneze defectuos, corpul recurge la defensiva si sistemul tau imunitar este activat. Cand se intampla acest lucru, centrul termoreglarii de la nivelul sistemului nervos central permite caldurii generate in interiorul corpului sa creasca peste nivelul normal. Acest nivel crescut de temperatura stimuleaza metabolismul si previne dezvoltarea agentilor patogeni.
Care este temperatura normala?
Temperatura normala este in jur de 37°C (98,6°F). In orice caz, temperatura normala difera de la individ la individ. De asemenea temperatura variaza cu varsta si uneori chiar intre momente diferite ale zilei. De obicei este mai scazuta dimineata, cu un maxim dupa amiaza si cu o scadere a temperaturii inainte de culcare..

De ce este necesara masurarea temperaturii corpului?
Masurarea temperaturii corporale prezinta o importanta majora pentru medicina. Motivul este determinat de faptul ca multe boli sunt insotite de modificari caracteristice ale temperaturii corpului. De asemenea, evolutia anumitor boli poate fi monitorizata prin masurarea temperaturii corpului, medicul putand evalua astfel eficienta tratamentului instituit. Febra este o reactie la stimuli specifici fiecarei afectiuni, reglarea temperaturii de la nivelul centrului termoreglarii fiind unul dintre mecanismele importante de lupta a organismului impotriva bolii. Febra este forma cea mai cunoscuta de raspuns la o afectiune infectioasa prin cresterea temperaturii corpului.

Cat de precise sunt masuratorile termometrului?
O distinctie clara trebuie facuta intre precizia constructiva (tehnica) a termometrului si acuratetea clinica a determinarii temperaturii. Precizia tehnica este determinata in conditii ideale de masurare cu scopul de a garanta calitatea instrumentului, cu respectarea standardelor de verificare. O precizie de +/- 0,1°C caracterizeaza un instrument de masura cu precizie exceptionala. Utilizatorul nu trebuie sa confunde precizia de masurare cu acuratetea clinica. Temperatura determinata a corpului uman depinde de locul masuratorii, de momentul zilei, conditii fiziologice si mult mai putin de erori de functionare ale termometrului.

Unde ar trebui sa masor temperatura corpului?
Rectal - Cea mai precisa masurare a temperaturii corpului se obtine prin inserarea termometrului in rect (determinarea rectala). Aceasta masurare este precisa si prezinta variatii mici intre masuratori. Intervalul normal al temperaturii masurate prin determinare rectala este aproximativ: 36,2°C - 37,7°C.

Vaginal - La femei, determinarea temperaturii vaginale asigura obtinerea unor masuratori consistente dar mai scazute cu 0,1°C - 0,3°C in comparatie cu determinarea temperaturii rectale.

Ureche - Termometrele auriculare masoara temperatura de la nivelul canalului auditiv cu ajutorul unui senzor pentru radiatie in spectrul infrarosu. Varful adaptorului termometrului se pozitioneaza in canalul auricular si rezultatele determinarii se obtin intr-o secunda! Pe langa usurinta cu care se realizeaza masuratoarea, determinarea auriculara este o metoda de incredere atunci cand acuratetea este certificata printr-o validare clinica. Termometrele auriculare cu design avansat permit determinari consistente fara variatii semnificative. Forma optimizata a adaptorului probei este esentiala pentru corectitudinea determinarilor la copii si sugari.

Oral - Determinarea orala poate fi realizata prin masurarea la nivelul cavitatii bucale (plasarea termometrului la nivelul mucoasei obrazului sau sublingual). Ambele determinari vor arata o temperatura care se situeaza cu aproximativ 0,3°C-0,8°C sub temperatura determinata rectal, masurarea sublinguala fiind preferata

Frunte - Utilizarea termometrului de frunte este cea mai non-invaziva si confortabila modalitate de determinare a temperaturii corpului. Se realizeaza prin simpla plasare a termometrului in apropierea fruntii pacientului iar senzorul IR va detecta maximul temperaturii zonei in timp ce un alt senzor determina temperatura ambientala. Diferenta dintre aceste valori este analizata si in functie de setarile standard de determinare in mediu clinic, valoarea rezultata a determinarii se afiseaza pe ecranul LCD.

Axila - masurarea temperaturii corporale in practica clinica se realizeaza prin determinarea la nivelul axilei (subsuoara) sau inghinal. In ambele cazuri, membrul respectiv (superior sau inferior) va presa asupra corpului in scopul de a reduce influenta mediului ambiant asupra determinarii temperaturii. Aceasta determinare are dezavantajul ca necesita un timp mai lung de masurare. La adulti temperatura axilara este mai scazuta decat cea determinata rectal cu aproximativ 0,5°C-1,5°C. La copii, diferentele de temperatura dintre cea masurata axilar si cea rectala sunt mult mai mici.

De ce este importanta masurarea temperaturii?
In principiu, este adevarat ca valorile temperaturii variaza in functie de locatia determinarii. Tocmai de aceea, contrar parerii generale,nu poate fi definita o valoare standard a temperaturii normale a corpului. Mai mult chiar, la o persoana sanatoasa, temperatura corpului variaza in functie de activitate fizica si de momentul zilei. O diferenta de 0,5°C intre temperatura maxima determinata in cursul unei zile si cea masurata noapte prin determinari rectale este o diferenta normala, fiziologica.

Temperatura corpului creste la efort fizic. De asemenea trebuie facuta diferenta intre temperatura interna a corpului si temperatura suprafetei pielii (care este o temperatura influentata de mediul exterior). Temperatura corpului este determinata cel mai precis prin inserarea unui termometru intr-o cavitate a corpului, in contact cu mucoasa.

Diabetes

Diabetes mellitus (DM), commonly known as diabetes, is a group of metabolic disorders characterized by high blood sugar levels over a prolonged period. Symptoms of high blood sugar include frequent urination, increased thirst, and increased hunger. If left untreated, diabetes can cause many complications. Acute complications can include diabetic ketoacidosis, hyperosmolar hyperglycemic state, or death. Serious long-term complications include cardiovascular disease, stroke, chronic kidney disease, foot ulcers, and damage to the eyes.
What is Diabetes?
Diabetes is a disease that occurs when your blood glucose, also called blood sugar, is too high. Blood glucose is your main source of energy and comes from the food you eat. Insulin, a hormone made by the pancreas, helps glucose from food get into your cells to be used for energy. Sometimes your body doesn’t make enough - or any - insulin or doesn’t use insulin well. Glucose then stays in your blood and doesn’t reach your cells.

Over time, having too much glucose in your blood can cause health problems. Although diabetes has no cure, you can take steps to manage your diabetes and stay healthy. Sometimes people call diabetes a touch of sugar or borderline diabetes. These terms suggest that someone doesn’t really have diabetes or has a less serious case, but every case of diabetes is serious.

What are the symptoms of diabetes?
Symptoms of diabetes include:
  • increased thirst and urination
  • increased hunger
  • fatigue
  • blurred vision
  • numbness or tingling in the feet or hands
  • sores that do not heal
  • unexplained weight loss
Symptoms of type 1 diabetes can start quickly, in a matter of weeks. Symptoms of type 2 diabetes often develop slowly - over the course of several years - and can be so mild that you might not even notice them. Many people with type 2 diabetes have no symptoms. Some people do not find out they have the disease until they have diabetes-related health problems, such as blurred vision or heart trouble.

What are the different types of diabetes?
The most common types of diabetes are type 1, type 2, and gestational diabetes.

Type 1 diabetes - If you have type 1 diabetes, your body does not make insulin. Your immune system attacks and destroys the cells in your pancreas that make insulin. Type 1 diabetes is usually diagnosed in children and young adults, although it can appear at any age. People with type 1 diabetes need to take insulin every day to stay alive.

Type 2 diabetes - If you have type 2 diabetes, your body does not make or use insulin well. You can develop type 2 diabetes at any age, even during childhood. However, this type of diabetes occurs most often in middle-aged and older people. Type 2 is the most common type of diabetes.

Gestational diabetes - Gestational diabetes develops in some women when they are pregnant. Most of the time, this type of diabetes goes away after the baby is born. However, if you’ve had gestational diabetes, you have a greater chance of developing type 2 diabetes later in life. Sometimes diabetes diagnosed during pregnancy is actually type 2 diabetes.

Other types of diabetes - Less common types include monogenic diabetes, which is an inherited form of diabetes, and cystic fibrosis-related diabetes.

What causes type 1 diabetes?
Type 1 diabetes occurs when your immune system, the body’s system for fighting infection, attacks and destroys the insulin-producing beta cells of the pancreas. Scientists think type 1 diabetes is caused by genes and environmental factors, such as viruses, that might trigger the disease. Studies such as TrialNet are working to pinpoint causes of type 1 diabetes and possible ways to prevent or slow the disease.

What causes type 2 diabetes?
Type 2 diabetes - the most common form of diabetes - is caused by several factors, including lifestyle factors and genes.

Overweight, obesity, and physical inactivity - You are more likely to develop type 2 diabetes if you are not physically active and are overweight or obese. Extra weight sometimes causes insulin resistance and is common in people with type 2 diabetes. The location of body fat also makes a difference. Extra belly fat is linked to insulin resistance, type 2 diabetes, and heart and blood vessel disease. To see if your weight puts you at risk for type 2 diabetes, check out these Body Mass Index (BMI) charts.

Insulin resistance - Type 2 diabetes usually begins with insulin resistance, a condition in which muscle, liver, and fat cells do not use insulin well. As a result, your body needs more insulin to help glucose enter cells. At first, the pancreas makes more insulin to keep up with the added demand. Over time, the pancreas can’t make enough insulin, and blood glucose levels rise.

Who is more likely to develop type 2 diabetes?
You are more likely to develop type 2 diabetes if you are age 45 or older, have a family history of diabetes, or are overweight. Physical inactivity, race, and certain health problems such as high blood pressure also affect your chance of developing type 2 diabetes. You are also more likely to develop type 2 diabetes if you have prediabetes or had gestational diabetes when you were pregnant. Learn more about risk factors for type 2 diabetes.

What health problems can people with diabetes develop?
Over time, high blood glucose leads to problems such as:
  • heart disease
  • stroke
  • kidney disease
  • eye problems
  • dental disease
  • nerve damage
  • foot problems


Doriti sa descoperiti mai multe?
Doar vizitati-ne @
Copyright © 2021 Rossmax International Ltd. | All Rights reserved